Toate Categoriile

Atelierul de tocilărie al domnului Alexandru pare desprins din perioada interbelică. Şi pentru mulţi trecători pare un loc care nu mai este funcţional. Dimpotrivă. Aici domnul Alexandru poate să onoreze comenzile într-un spaţiu în care nu încap mai mult de doi oameni deodată, fiind aglomerat de toate instrumentele necesare tocilăriei.

Retuşuri variate se pot face repede la această croitorie şi fără bătaie de cap. Deşi mulţi preferă să arunce decât să repare, pentru că durează prea mult timp să mergi la croitor, aici lucrurile nu stau aşa, croitoria fiind într-o zonă aglomerată, de tranzit, chiar în drumul clientului. Oprirea la croitor înseamna timp de calitate dedicat traiului sustenabil.

În apropierea Pieţei Norilor, domnul George îşi aşteaptă clienţii în atelierul pe a cărui faţadă scrie Mobilă şi tapiţerie. Aşa cum aflăm de pe siteul cooperativei, aceasta a fost infiinţată în 1959 şi are deci o lungă tradiţie în a construi, a repara și a restaura mobilă și interioare de toate tipurile. Domnul George are multă experiență în domeniu, demonstrată prin fotografiile de pe telefon ale scaunelor, canapelelor și fotoliilor pe care le capitonează cu răbdare și grijă. Uneori, măiestria tapițerului își lasă amprenta în interioare de sali de cultură din București. Data viitoare când mergem la piese de teatru sau evenimente culturale, ne putem uita mai atent în jur și poate vom zări munca din atelier.

Dacă ne uităm pe pozele vechi de pe Calea Griviţei, vedem zarvă mare. Această strada a fost dintotdeauna vizitată de negustori mari sau mici, meşteşugari de toate felurile sau vânzători ambulanţi. Croitoria cu faţada interbelică a meșterului Constantin, care are o astfel de imagine agățată pe perete, ne amintește de atmosfera din trecut de pe Calea Griviţei. Stofe româneşti făcute la Braşov aşteaptă pe raft. Domnul Constantin a păstrat afacerea de familie şi lucrează cu fiul şi nora lui, face retuşuri şi mult mai rar costume bărbăteşti de la zero. Domnul Constantin are nenumărate povești: odată intrat în atelier afli care sunt semnele prin care poţi să-ți dai seama cum îţi vine bine un sacou, dar şi multe detalii despre cum obişnuia să arate strada.

Numărul mare de reclame afişate pe partea aceasta a Străzii Academiei, multe dintre ele ale unor locuri care de fapt nu mai există, face ceasornicăria greu de găsit. Vizavi de Biserica Sfântul Nicolae Dintr-o Zi, putem să ne lăsăm ceasurile la reparat cu mare încredere. Tot aici se pot repara si rame de ochelari.  

Domnul Stan este vorbăreţ din fire și el crede că dacă practici o meserie ca a lui – de cizmar – nu prea ai cum sa fi altfel. O mare parte dintr-o astfel de meserie este de fapt lucrul cu oamenii, ceea ce i-a plăcut dintotdeauna meşterului. Într-un atelier cam cât o cabină de duş, domnul Stan repară de zor încălţăminte, schimbă flecuri sau curăţă piei mai pretenţioase.

Croitoria de pe Ştefan cel Mare este o unitate care respectă un fel bine împământenit de a lucra, un fel deprins din perioada în care croitorii stăteau peste noapte dacă era nevoie să își ducă la bun sfârșit comenzile. Croitoria este o meserie în care dacă nu se respectă procesul tehnic, pot apărea foarte uşor erori. Cei care fac tipare sunt buni cunoscători al acestor detalii. Pentru croitorii de pe Șoseaua Ștefan cel Mare, numărul 46, nicio cerinţă nu este absurdă sau greu de reprodus in realitate.

Data viitoare când vrem să ascuţim o forfecuţă, dar şi să ne simţim ca într-un spațiu de artă, putem să îl vizităm pe domnul Ştefan. Tocilăria La Ştefan nu este o tocilărie oarecare. Nu doar pentru că meşterul este foarte priceput în a ascuţi fel şi fel de lucruri pe care le credem de nemai ascuțit, ci şi pentru că atunci când intrăm în atelier suntem înconjuraţi de tablouri pictate chiar de dânsul. Domnul Ştefan, un om cu multiple talente.  

Pe strada Crângași, la nr. 10, în blocul 19A, meşterul Petru lucrează la Atelier de geamuri, rame și oglinzi. Coordonatele sunt important de reamintit, pentru că de când s-a construit podul Grant nu mai calcă mulți clienți atelierul său. Povestea meşterul Petru este un exemplu de cum schimbările peisajului urban sunt de multe ori esenţiale pentru afacerile de familie sau pentru ateliere de tipul acesta. Cu ajutorul internetului însă reuşim să păcălim strada şi să ştim că acolo, după colţ, se găseşte domnul Petru care lucrează cu sticlă.

La o plimbare pe B-dul 1 Mai găsim unul din sediile Cooperativei Artim, care răspunde nevoilor celor care locuiesc sau lucrează în această zonă. Una dintre metodele prin care putem pune în aplicare consumului sustenabil este să cumpărăm mai puţin, să reparăm mai mult, dar şi să apelăm la întreprinzătorii locali. Croitorii își practică meseria de ani buni şi spun că foarte puține lucruri îi mai surprind. Asta nu înseamnă că fiecare croitor nu are propriile preferinţe.

Pe domnul Constantin îl găsim pe Str. Corneliu Coposu, în spatele unei vitrine foarte atrăgătoare. Dl. Constantin face cizmărie de mulţi ani, în atelierul actual lucrează de 26 de ani. Repară fermoare, flecuri, cusături, pingele, lipituri chiar și pentru poşete, pe care de multe ori le abandonăm chiar dacă am putea atât de simplu să le reparăm.

„Cizmăria mea”, din apropierea gării, este deschisă de nu mai mult de doi ani de domnul Sabin și face parte dintr-o franciza craioveană cu același nume. Domnul Sabin este un meşter curajos care, după ce şi-a dat seama că munca într-o corporaţie nu îl mai mulţumeşte, şi-a reanalizat opţiunile şi a hotărât să facă ceva care îi place cu adevărat. Așa a ales cizmăria. Tânăr, activ, activitatea domnului Sabin este de dat exemplu în comunitatea meșterilor și chiar și în afara ei, atunci când vine vorba de ce înseamnă să urmăm o carieră.